Author admin

50 DE ANI – Inundația din 1970 în orașul Arad

Ziarul arădean “Flacăra Roșie” anunța în numărul din 17 mai că pericolul inundației era foarte aproape. Se cerea ca locuitorii Aradului să acționeze cu calm, energie și rațiune, fiind necesară punerea la adăpost a utilajelor, materialelor și al oricăror alte valori, pentru a se putea ulterior ca producția să continue. Se menționa și faptul că s-a realizat evacuarea cartierelor Micălaca, Alfa, Hada și Mureșel. Populația acestor cartiere a fost adăpostită în centre special amenajate pentru acest scop.

Fabrica „Tricoul Roșu” din Arad, un simbol al industriei arădene demolat în urmă cu mai bine de un deceniu

Fabrica arădeană a fost înființată de Iuliu Rácz, fiind inițial o firmă individuală. La puțin timp după, la data de 29 septembrie 1918 a devenit societate pe acțiuni, primind denumirea maghiară „Délmagyarországi kötö és Kötőszövőgyár Részvénytársaság”, în traducere „Fabrica de Împletituri și Tricotaje – Societate pe Acțiuni din Ungaria de Sud”. Denumirea inițială a fost schimbată la scurt timp după instalarea administrației românești, fiind trecută în registrul Tribunalului din Arad ca „Fabrica de Împletituri și Tricotaje din Arad – Societate pe Acțiuni”, prescurtat „FITA”, denumire rămasă până la venirea comunismului.

Amintirea unui monument istoric pierdut al Transilvaniei: sinagoga de lemn din Nazna

Sinagoga din Nazna a fost ridicată după modelul sinagogilor de lemn din Polonia, fiind cel mai probabil o versiune simplificată a acestora. Importanța acestei sinagogi era dată de particularitatea ei în spațiul Transilvaniei, fiind singura astfel de sinagogă ce a supraviețuit aproape două secole. Dispariția sinagogii de lemn din Nazna este pusă pe seama indiferenței, dar și a evenimentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În zilele noastre, doar câteva mici părți din vechea construcție, două/trei fotografii, o schiță și câteva descrieri mai păstrează amintirea acestui lăcaș de cult.

Structura etnică a cartierelor orașului Arad în anul 1910

Un plus pentru acest recensământ sunt datele separate cu privire la fiecare cartier/așezare dintr-o localitate. Aradul anului 1910 era alcătuit din opt cartiere plus o zonă marginală. Aradul Nou, Micălaca, Mureșel și Sânnicolau Mic erau la acea vreme localități separate. Situația din fiecare cartier al Aradului din punct de vedere al limbii materne arată modul în care o comunitate etnică a evoluat în spațiul respectiv. Compoziția etnică a fiecărui cartier a fost la acea vreme reflectată de limba maternă a locuitorilor.

Inedita poveste a satului de meglenoromâni convertiți la religia musulmană

Este important de menționat că în toată perioada ce a urmat după convertirea în masă la Islam a meglenoromânilor din localitatea Nânta, aceștia și-au păstrat limba, precum și o serie de obiceiuri creștine, cum ar fi celebrarea Sfintei Parascheva, participarea la hramurile bisericilor din satele slave sau meglenoromâne din apropiere sau aprinderea de lumânări la morminte. Unii locuitori meglenoromâni, refuzând să treacă la religia musulmană, au plecat din Nânta și s-au stabilit în alte localități.

Românii de peste Tisa în urmă cu mai bine de un secol: vizita lui Nicolae Iorga în Maramureșul de Nord

Apelând la „trăsura unui rus care vorbește ungurește”, Nicolae Iorga petrece un scurt timp și în partea Maramureșului de peste Tisa, scopul acestuia fiind de a vizita vechea mănăstire din localitatea Peri, care era „mai puțin chiar decât o ruină, dar nu e fără interes pentru un român să vadă măcar locul unde a stat o clădire așa de însemnată în viața poporului său”.

© 2020 Fragmente de istorie — Powered by WordPress

Theme by Anders NorenUp ↑

error: Content is protected !!
Fragmente de istorie